de Ştefan Bostănaru

de ieri aștept să se termine ploaia
să ies, să pun talpa pe pământ…
cu dor de ducă las odaia
unde și azi te port în gând.
 
mi-am rezervat o zi să ies,
să fie iar ca la-nceput.
nu se-ntâmpla atât de des
să pierzi când simți atât de mult.
 
ai apărut și am văzut a ta privire…
ești altfel de cum te-am lăsat!
poate te deranja a soarelui sclipire
sau cine știe… prezența mea te-a supărat.
 
m-ai privit în lung, tăcut…
ca pe-un copac cu frunze verzi.
eu am rămas ca la-nceput
însă tu… doar ce vrei vezi.
 
mă judeci tu, mă ceartă ei,
fără a ști ce eu gândesc.
ratați însă un temei…
“îs hotărât când îmi doresc”  

artworks-000042005095-5l8hdo-original