de Ştefan Bostănaru

Nu-mi cere să renunț la noi, 
Nu-mi cere să renunț la tine…
Nu pot uita cum tu mă-nmoi, 
Nu pot uita ce-nsemni tu pentru mine. 

De dorul tău cuprinse, 
Și umbrele au umbre… 
Dorințele-s mereu aprinse 
Iar gândurile sumbre. 

Dacă de astăzi la cuvinte am să renunț 
Și vorbele-mi vor fi absente…
Cu oftat, cu teamă-am să te-anunț,
Va trebui s-asculți doar sentimente. 

il_570xN.422192918_itvq