zapada fara speranta,
iarna calda, spre apus…
ai rupt a visului distanta
si-n cale mi te-ai pus.

cu alai si zumzete de calatori
te-ai transformat in lacramioara
si ma duceai adeseori
pe valul starilor de primavara.

si-n flori nemuritoare ai ales
sa-ti schimbi a ta infatisare,
vara sa-mi fii mai ales
mireasma plina de culoare.

la tine iar poarta asta data
un gand, de vreme vestejit…
” Mi-ai fost toamna-ncununata
pana ce iarna a venit. “

Author: Ştefan Bostănaru

Advertisements