Se-așterne prima zăpada
Pe stratul de polei
Și cad pustii pe stradă
Fulgi în cânt de clopoței.

E frig, dar noi ca iezii,
Doi nebuni spre nicăieri
Simțim miracolul zăpezii
Uitând greșelile de ieri.

Mă trezesc… nu ești aici!
Și totuși ninge ca în vis
Te-aștept să vii, să mă ridici
Așa cum mi-ai promis.

Printre străini te port,
Cu dor, a mea Crăiasă…
Și dulce-i să suport
Când mă aștepți acasă.

Author: Ştefan Bostănaru

10884789_391357887693077_584185125_n

Advertisements